Inele cu rășină (I)

31 07 2012

Astăzi vă arăt primul ”episod” dintr-o serie de  inele cu rășină pe care le-am lucrat acum ceva timp, dar pe care nu am apucat să vi le prezint.

Detalii: piese de ceas, culori acrilice, baze de structurare, rășină 🙂

This slideshow requires JavaScript.

Puteţi verifica disponibilitatea şi preţurile aici.

 

Advertisements




Cufărul cu amintiri pentru Alina și Liviu

24 07 2012

Weekend-ul ce tocmai a trecut am fost la nunta unei prietene din copilărie, de care mă leagă o mulțime de amintiri simple, dar atât de frumoase. Am crescut împreună pe aceeași stradă: am împărțit fructe furate din pomii vecinilor, am petrecut zile întregi, pe soare sau zăpadă, plimbându-ne și povestind vrute și nevrute, am colindat pădurea alături de ceilalți nebuni frumoși din gașcă, ne-am făcut ”cazemate” în zăpadă, am suspinat după băieți mai mari, iar acum suntem fericite că ne putem aminti toate astea împreună. La amintirile vechi se va adăuga și cea a căsătoriei, despre care vă pot spune că a fost cea mai frumoasă dintre cele la care am fost până acum.

Am vrut să-i dau Alinei un cadou special, care să îi amintească de mine, dar care să îi fie și util, iar după ceva timp de gândire m-am decis la un cufăr. Și pentru că ei îi place marea la fel de mult ca și mie (și Liviu înțelege de ce ea a avut prioritate 😛 ), am adunat șervețele tematice, nisip și scoici și m-am apucat de treabă.

La început cufărul a arătat așa (după ce a fost dat cu grund)

Iar acum arată așa

This slideshow requires JavaScript.

Alina și Liviu, sper să-l folosiți cu drag și să-l umpleți cu amintirile voastre, acum, la începutul unei noi vieți împreună. Casă de piatră, frumoșilor! 🙂





Coliere metalice

19 07 2012

Cu și fără rășină, pot spune 🙂

Iată azi trei coliere care îmi sunt tare dragi, care așteaptă să își găsească stăpâne.

 

Puteţi verifica disponibilitatea şi preţurile aici.

Puteţi verifica disponibilitatea şi preţurile aici.

Puteţi verifica disponibilitatea şi preţurile aici.





Ceasuri de vară :)

13 07 2012

E vară, e cald, și dacă sunteți ca mine, cu siguranță purtați bijuterii de toate felurile, altele în fiecare zi, asortate cu ținuta și cu starea de spirit. Așa-i? 🙂

Eh, dacă e așa, eu v-am pregătit câteva ceasuri vesele care cu siguranță se vor potrivi cu anotimpul.

Enjoy!

Ceasul rozaliu

Puteţi verifica disponibilitatea şi preţurile aici.

Ceasul cu fluturi

Puteţi verifica disponibilitatea şi preţurile aici.

Ceasul cu bufniță

Puteţi verifica disponibilitatea şi preţurile aici.





B’estfest cu aventuri

9 07 2012

Săptămâna trecută m-am hotărât să merg la festivalul B’estfest în ziua de vineri. Urma să cânte trupa mea preferată de pe la noi, Grimus, și era cam singura ocazie să-i văd vara asta, așa că decizia a fost ușor de luat. În plus, concert Garbage, așa că distracția era garantată. Zis și făcut: am mers acolo cu o prietenă (cu autobuzul special RATB, de la Aviatorilor până pe islazul comunei Tunari).

Concertul Grimus a fost absolut minunat. A fost prima dată când i-am văzut cântând pe o scenă în aer liber și au fost grozavi ca de obicei. La ei se vede de fiecare dată bucuria cu care cântă și faptul că ceea ce fac le este drag. Bogdan nu s-a putut abține și a coborât de câteva ori printre noi, a cântat alături de noi, a dansat cu o domnișoară, iar eu am poza asta 😀

Concertul Garbage a fost cum m-am așteptat: profesionist. Iar Shirley Manson este fascinantă… Din păcate pozele mele cu ei nu au ieșit.

Însă adevărat aventură a început pentru noi la finalul evenimentului, adică pe la 2 A.M., când am decis să plecăm spre locul de unde trebuia să luăm autobuzul înapoi spre București. Doar că, pe întuneric, am greșit drumul și am ajuns pe cel ocolitor. După ceva dezbateri, am decis să ne întoarcem la festival. Acolo, oamenii de la pază ne-au spus că drumul pe care mergeam este cel bun, așa că am luat-o înapoi. Și drumul șerpuia, și mașini nu mai treceau, și câmpul era din ce în ce mai înfricoșător. Noroc cu luna plină și cu lanterna mea breloc de la Decathlon, care au mai făcut ceva lumină, că nu ajungem și cu vreun picior rupt.

După vreo 20 de minute de mers și multă frică pe care niciuna nu o recunoștea pe moment, am ieșit la drumul mult dorit, dar bineînțeles în partea opusă față de locul în care trebuia să ajungem. Bucuroase că mergem pe asfalt și că există iluminat public, am fost îndrumate de doi polițiști rutieri să mergem în centrul comunei, de unde urma să fim luate de deja faimosul autobuz. Dar ghici ce: șoferul autobuzului nu a vrut să oprească să ne ia. Rezultatul: nervi, înjurături, și decizie să mergem pe jos până la stația de plecare, ce nu părea departe. Era de fapt la vreo 4 km distanță, bineînțeles tot pe câmp. De data asta am oprit un taxi, al cărui șofer nu voia să ne ia, deși mergea în același loc ca și noi. După muncă de convingere, ne-am urcat în mașină și am ajuns la punctul de plecare al autobuzului, cu o întârziere de vreo oră și hainele gri de praf.

Aici am dat de “organizarea” celor de la RATB și B’estfest. Deși cred că erau peste 500 de oameni când am ajuns noi, venea câte un autobuz la fiecare jumătate de oră. Normal, în primul autobuz nu ne-am putut urca, iar viitorul nu părea prea promițător. Fiind deja ora 3, ne întrebam dacă o să trimită autobuze până transportau pe toată lumea. Din fericire, a apărut un maxi taxi în care am reușit să ne urcăm, iar la ora 4, după transpirație ca în saună plus înghesuială ca în conservă, am ajuns la Aviatorilor, unde am strigat “civilizațieeeee”. Da, după întâmplări ca cea prin care am trecut ajungi să te simți bine departe de casă, dar totuși într-un loc în care măcar știi că poți explica unui taximetrist cum să ajungă.

Nu vă pot spune cu câtă bucurie m-am aruncat în pat, la ora 5, gândindu-mă până la urmă cu zâmbetul pe buze la ce s-a întâmplat. Dar am un mare minus pentru organizarea transportului, și cred că alte cel puțin 500 de persoane sunt de aceeași părere cu mine. Nu știu nici până acum cum au reușit ceilalți să plece de acolo, din mijlocul câmpului. În concluzie, dragi organizatori de festival, pe viitor asigurați transport civilizat dacă mai faceți evenimente la care accesul este dificil. Și poate semnalizați cumva drumurile, pentru că nu am fost singurele care s-au rătăcit așa. Am mai întâlnit 3 persoane care au pățit același lucru ca și noi, pentru simplul motiv că cele două drumuri nu erau marcate în niciun fel. Un indicator cu “pe aici, băi” ar fi făcut o treabă perfectă.





Suport pentru cercei

6 07 2012

Pentru că este vară și cu siguranță toate purtați mai mulți cercei, azi vă arăt un suport pentru ei, care îmi este tare drag. Am de ceva timp câteva roți de ceas realizate din lemn, cu care nu știam ce să fac. Până într-o zi, când “ideea salvatoare” 🙂 a venit: am îmbinat mai multe roți, le-am pictat, le-am lăcuit, am adăugat puțină sfoară pentru efect și bineînțeles piese de ceas și ta-daa 😀

This slideshow requires JavaScript.

Vouă vă place? 😀

Puteţi verifica disponibilitatea şi preţurile aici.





Am revenit

3 07 2012

Gata, dragilor, de astăzi sunt din nou la treabă. Atelierul este aranjat, materialele ordonate, iar ideile stau cuminți așternute pe hârtie și își așteaptă rândul la lucru 🙂

Însă recunosc, în perioada asta am trișat și am profitat de câteva zile ca să-mi încarc bateriile. Am dormit mult și am petrecut mult timp în natură. A fost un fel de întoarcere la copilărie, cu toate micile bucurii și năzbâtii ale ei: am mers până în mijlocul pădurii, am adunat fragi și le-am înșirat pe paie cu aceeași bucurie ca la 10 ani, am mers cu bicicleta pe drumuri de munte, mi-am pus flori în păr și am adunat un buchet mare-mare de margarete pentru mama, care întotdeauna mă așteaptă cu un zâmbet.

M-am simțit din nou copil. E bine acasă.

This slideshow requires JavaScript.