Cum a fost la I Love Handmade

5 11 2012

Această ediție I Love Handmade a fost de departe cea mai reușită la care am participat până acum, în 3 ani de mers la târguri. Am terminat cele două zile nu doar cu oboseala obișnuită, dar și cu un sentiment de mulțumire și bucurie că ceea ce fac place cu adevărat. Vă mulțumesc tuturor pentru aprecieri, cuvinte frumoase și susținere și sper ca și pe viitor să mă ridic la înălțimea așteptărilor.

Iată cum a arătat standul meu la începutul celei de-a doua zile de târg

Și buburuza ce mi-a înveselit o bună parte din zi, pentru că s-a plimbat neîncetat pe stand

Advertisements




Cum a fost la I Love Handmade şi Femei pe Mătăsari

20 06 2011

Cred că weekend-ul ce tocmai a trecut a fost cel mai plin de evenimente de până acum. De ce? Păi să vă spun cam ce am făcut: sâmbătă m-am prezentat cu voioşie la I Love Handmade, unde am stat toată ziua. Seara am plecat la Femei pe Mătăsari, după care am fost luată pe sus de Andreea şi Marius şi dusă în El Grande Comandante, unde am ţopăit până la ora 3 a.m. După un somn de 3 ore, a venit ziua 2 de târg, de data asta pe Mătăsari. Apoi cam 2 ore din nou la I Love Handmade, şi la finalul serii, întâlnire cu colegi de liceu pe care nu i-am mai văzut de un an, cu multe poveşti, zâmbete, cocktailuri şi îmbrăţişări.

Dacă tot am terminat cu povestirea traseului pe care l-am urmat, să vă spun şi câteva impresii:

– I Love Handmade a fost ca de obicei, plin de prieteni dragi, vorbăreţi şi veseli care au umplut timpul, în lipsa unui număr mare de vizitatori.

– Femei pe Mătăsari a fost un eveniment care mi-a plăcut foarte mult, deşi nu am luat parte foarte intens la ceea ce s-a întâmplat acolo. Îmi place ideea organizatorilor de a schimba faţa străzii Mătăsari şi cred că au făcut o treabă excelentă, iar locuitorii străzii au fost foarte prietenoşi şi încântaţi că un asemenea eveniment s-a organizat acolo. S-a cântat, s-a dansat, s-a făcut artă în stradă, s-a jucat fotbal, s-a mers cu bicicletele, iar ceea ce mi-a plăcut cel mai mult a fost că oamenii care au venit acolo au apreciat cu adevărat ceea ce s-a întâmplat.

Dar gata cu poveştile, e timpul pentru poze 🙂

Standul Clepsidra & Glorybox

Cireşele care mi-au făcut cu ochiul tot timpul în curtea Palatului Şuţu, de îmi venea să mă urc în pom şi să le mănânc pe toate

O bucăţică din “Femei pe Mătăsari”





Cele 12 din 2010

6 01 2011

Deşi v-am spus pe scurt cum a fost anul 2010 pentru mine, acum va trebui să detaliez subiectul, pentru că am primit leapşa de la Andreea. Zice să scriu cele mai importante lucruri care mi s-au întâmplat în 2010. Aşadar, iată ce am făcut în 2010:

1. Clepsidra şi-a făcut cont pe twitter şi facebook şi a început să socializeze (ce-i drept nu atât de mult cât şi-ar dori) cu oamenii din branşă şi nu numai.

2. Am participat la muuuulte târguri de handmade (multe ediţii I Love Handmade, Rooftop Bazar, La Scena, Green Fair ) şi altele

3. Am învăţat să lucrez cu tehnica de şerveţel (Tinker m-a ajutat 🙂 ) şi odată ce am început, nu m-am mai putut opri 🙂

4. Am apărut “pe sticlă” :). În cadrul târgului I Love Handmade mi s-a luat un interviu, care însă nu mai este disponibil la ei pe site.

5. Am început să creez ceasuri funcţionale, tratându-le ca pe nişte bijuterii

6. Am început o colaborare cu magazinul online DaRecordShop, dar am mai colaborat şi cu Galeria Hora şi Unda

7. Am împlinit 25 de ani, moment de tras linii şi concluzii după o etapă a vieţii, dar şi de făcut liste pentru următoarea etapă

8. M-am convins încă o dată că bucuriile mari vin din lucrurile mărunte (un concert live fantastic – Grimus, un colier primit în dar după 1 an în care mi l-am dorit, o vorbă bună sau un zâmbet atunci când am mai mare nevoie)

9. Am descoperit că sunt capabilă să creez cu mâna mea lucruri pe care acum ceva timp nu mi-aş fi imaginat că le-aş putea face. Mama râde, spunând că m-a lovit talentul la bătrâneţe, dar eu sunt cu atât mai încântată de mine şi mai fericită când văd că un lucru făcut de mine lasă o impresie bună şi că este un cadou special.

10. M-am mutat singură, undeva unde am colţul meu pentru fiecare activitate, unde sunt liniştită şi mulţumită, şi unde îmi primesc prietenii cu drag şi prăjituri de casă (da, am început să şi gătesc şi să coc :D)

11. Mi-am făcut agendă, pentru că prea începusem să uit lucruri, dintre care unele importante. Anul ăsta îmi propun să şi scriu în ea 🙂

12. Blogul şi standul au crescut şi au devenit mai importante în viaţa mea. Şi sper că au devenit măcar puţin importante şi în viaţa celor care mă urmăresc.

Sper că nu am omis nimic important din listă. Şi ca să pun şi eu pe cineva să-şi facă bilanţul pe anul trecut, leapşa asta merge mai departe la Maria (că vreau şi părerea unei British lady) 😀





Impresii de la I Love Handmade de Moş Nicolae

7 12 2010

Iarna nu-i ca vara, nu? De asta ne-am convins şi noi la I Love Handmade de Moş Nicolae, când am tremurat bine-bine două zile. Au fost puţini expozanţi şi mai puţini vizitatori decât de obicei, speriaţi cu toţii cu siguranţă de vremea rea. Dar noi am fost viteji şi am rezistat şi nu ne-a părut rău. Am primit cadouri de la Moşul (mulţumesc Andreea, Marius şi Andra :D), am râs, am băut cafea fierbinte din noul meu termos (mulţumesc din nou Andreea şi Marius), am ţopăit să mă încălzesc şi am vorbit cu mulţi oameni drăguţi.

Vă las cu câteva fotografii

Standul, la adăpostul copertinei de la muzeu

“Mulţimea” de expozanţi şi vizitatori, sâmbătă

Fluturii





Pink Martini la Ciuc Summer Fest

18 07 2010

Aseară tot ce s-a întâmplat în cadrul Ciuc Summer Fest  a fost eclipsat de concertul Pink Martini. I-am văzut pentru prima dată live şi spun cu mâna pe inimă că sunt fantastici. Atmosfera creată de ei este unică, iar publicul trece printr-o mulţime de senzaţii. Au cântat în engleză, rusă, turcă, italiană, portugheză şi au vorbit cu spectatorii în română. M-au fermecat cu totul şi cu siguranţă voi mai merge la concertele lor 🙂

Vă las cu una dintre melodiile mele preferate şi vă aştept şi astăzi, în ultima zi de festival, să vedem împreună Gary Moore, E.M.I.L., Viţa de Vie, The MOOod şi The Mono Jacks.





Prima zi de Ciuc Summer Fest

17 07 2010

Din punctul meu de vedere, a fost reuşită. Organizatoarea care se ocupă de noi, Ioana, este foarte atentă şi dispusă să facă orice ca să ne simţim bine şi să fim mulţumiţi, iar eu mă simt foarte bine când văd persoane care se ocupă într-adevăr de noi. Bonus pentru mulţumire sunt concertele, iar Şuie Paparude şi Faithless au fost pe măsura aşteptărilor.

Standul Clepsidra cu Daruri, la care vânzător-şef aseară a fost Bogdan 🙂

Şuie Paparude

Faithless

Cam atât deocamdată. Vă aştept în seara asta şi mâine, pentru Pink Martini, Gary Moore, Urma, Viţa de Vie, Sensor, Kumm, Brum Conspiracy, Les Elephants Bizarres, E.M.I.L, The MOOoD şi The Mono Jacks.





AFI Palace sucks

18 01 2010

Nu mai merg la târguri organizate in AFI Palace Cotroceni! Cel putin daca sunt organizate de aceeaşi echipă “competentă”, “atentă” cu expozanţii şi “amabilă”. Ca să înţelegeţi ce vreau să spun, e suficientă povestea petrecută sâmbătă, care a fost dealtfel singura zi în care am participat la odiosul târg.

Aşadar, după ce am ţopăit de fericire toate 4 că Andreea a reuşit să rezerve ultimul stand disponibil şi am început să ne înşirăm catrafusele (aka creaţiile) prin tot standul, vine una bucată “doamnă” (păcat că nu am avut prezenţa de spirit să o fotografiez) care ne spune răspicat că acela e standul ei, pe care l-a rezervat cu nu ştiu cât timp înainte, şi că ea are perne de expus, aşa că să eliberăm locul. Noi, amabile, crezând că e o neînţelegere, ne agităm să rezolvăm problema, însă hotărâte să nu cedăm standul. Hotărârea s-a dus pe apa sâmbetei când am dat cu ochii de “organizatorul Vali” (aşa ne-a fost recomandat), care la întrebările mele legate de rezervarea standului s-a uitat la mine cu ochi senini şi a dat din umeri. El, bietul organizator, era depăşit de situaţie pentru simplul motiv că nu a notat pe o hârtie cine şi când a rezervat standurile.

Aşa că a trebuit să ne mutăm. Unde? Vai, în minunatul, cel mai frumos, spaţios şi la vedere stand din mall. Unul care, pe lângă faptul că nu avea niciun spaţiu propriu zis de expunere (pe româneşte tejghea), mai avea şi un maaaare stâlp care ocupa fix jumătate din spaţiu. Aşadar, expuneţi voi 4 cum puteţi, ca să-şi poată “doamna” înşira pernele-i minunate achiziţionate din Europa şi cărate cu sacii până la târgul de la mall în standul care era de fapt al nostru. Aaa, ca să nu mai spun că ulterior am aflat că “doamna” fusese şi la alte standuri spunând că sunt rezervate de ea; numai că acolo nu i-a mers. Deci, în privinţa asta am fost prea drăguţe că am cedat. Iată produsele-i minunate (prezentate de Maria cea extrem de “încântată” de ele – ştiu ce-i fac dar de nuntă 😀 ) la care s-a bulucit lumea mai ceva ca la salam de soia pe vremea lui Ceauşescu. A avut vânzare atât de bună, încât după 3 ore a plecat cu pernele în saci la ea acasă (sau poate în Europa, să le returneze)

Despre vânzările noastre nu am ce să spun. Au fost pe măsura promovării târgului, adică deloc, ceea ce ne-a şi determinat să nu mai participăm în continuare. Până una alta, îi doresc “vânzare bună” cucoanei cu perne, iar organizatorilor, numai expozanţi ca ea, pentru că se merită unii pe alţii.

La sfârşit, ca să vă mai descreţesc frunţile, poze 😀 :

– standurile noastre, cu produsele expuse într-un fel de talmeş-balmeş

– cărţile de vizită

Cuvintele potrivite ale Lucianei

“Răutaţile” Mariei

“Apusul” Andreei