La revedere 2010

31 12 2010

Ultima zi din an e mereu un moment de bilanţ, de numărare a împlinirilor şi poate a dezamăgirilor, însă mai ales de listare a dorinţelor pentru anul care vine. Pentru mine 2010 a fost un an obositor (dovadă a oboselii sunt cearcănele de care nu reuşesc să scap oricât de mult aş dormi), însă plin de bucurii mari şi mici.

Sper ca în 2011 să aveţi cu toţii parte de multă fericire, sănătate, iubire, şi satisfacţii pe ce planuri vreţi voi. Dorinţele pentru mine le păstrez în minte 😀

La mulţi ani!

Advertisements




Un sfert de veac

26 11 2010

Am împlinit un sfert de veac. Şi-o zi. Nu aveam niciun fel de aşteptare legat de asta, ba chiar îmi era puţin teamă de pragul pe care urma să îl ating. Dar acum sunt uşurată. Şi chiar dacă adevărul este că îmbătrânesc, subconştientul meu parcă a luat-o razna şi vrea să se întoarcă la copilărie. Aşa că am pus-o pe mama să îmi facă tort decorat cu bombonele colorate, am vrut să suflu în multe lumânări, ca atunci când eram mică şi niciodată nu reuşeam să le sting pe toate, de trebuia să mă ajute tata, şi peste toate astea am mai şi primit un căţel care râde ca mine 😀

Pragul ăsta nu e nici pe departe cum mă aşteptam să fie, sau cum îmi imaginam când eram copil. Concluzia pe care o trag este că niciodată nu ştii ce îţi rezervă viitorul, că planurile au şanse mari să nu iasă aşa cum vrei şi că dorinţele se împlinesc întotdeauna, chiar dacă uneori mai târziu decât ai vrut.

Şi cum etapa cu sfertul de veac a trecut, acum am alţi 25 de ani să mă gândesc oare cum o să fie la o jumătate de veac?





Cum a fost la I Love Handmade

6 07 2010

Din punctul meu de vedere, a fost unul dintre cele mai reuşite târguri. Chiar dacă vremea nu a fost deloc prietenoasă cu noi şi am fost foarte, foarte obosită, mă bucur că am reuşit să aduc puţină veselie pe chipul oamenilor care au venit la târg şi (sper eu) mai multă pe chipul Andreei, care şi-a sărbătorit ziua de naştere “la muncă”. Sunt foarte mândră că i-a plăcut tortul handmade pe care i l-am dăruit, şi cred că şi ceilalţi expozanţi s-au bucurat, pentru că nu a mai rămas nicio bucăţică din el 🙂

Iar acum, poze:

Eu, prinsă “în acţiune” 🙂

Vizitatori

Sărbătorita Andreea, gânditoare

Silviu